Latest Entry
Iun 30, 2009 psihologie crestina
Am scris un comentariu la Florin si am realizat ca prin lungime si continut poate fi un articol pe propriul site
Printre altele, stima de sine este profund legata de raportul dintre sinele autoperceput – conceptul de sine – si sinele ideal (sau dorit), adica modul in care am vrea sa arate, sub multiple aspecte, persoana noastra. Intr-un studiu efectuat de E. Higgins si colaboratorii (1985) li s-a cerut studentilor sa completeze chestionare pe tema conceptului de sine, sinele dorit de ei insisi, precum si felul in care cred ei ca sunt perceputi de tata, mama si de cel mai bun prieten si cum considera ei ca arata sinele lor dorit de aceste persoane. S-a constatat ca o distanta mare intre sinele actual (perceput) si sinele dorit conduce la stari deprimante, dar nu neaparat de acelasi tip. Daca discrepantele se manifestau intre imaginea de sine si sinele dorit de individul in cauza, rezultatul era dezamagirea si supararea, pe cand daca distanta aparea intre sinele actual si sinele dorit (asteptat) de parinti si prieteni, precumpanitor se degaja anxietatea.
De pilda, neconcordanta perceputa dintre asteptarile tatalui ca fiul sau sa devina un om de afaceri de succes si slaba speranta de a se intampla astfel i-a produs studentului in cauza o oarecare neliniste si anxietate si nu suparare. Cand insa acesta si-a dorit mult sa devina jucator de baschet, dar nu a reusit, sentimentele au fost de amaraciune, suparare si dezamagire.
Sinele si cunoasterea lui de Petru Ilut
Unii autori au aratat ca programele de crestere a stimei de sine nu trebuie sa se reduca la suportul psihologic pur, ci trebuie corelat cu modalitati si posibilitati efective de realizare de sine.
Scriptura vorbeste de o corecta “parere [stima] de sine” conform masurii de credinta pe care a dat-o Dumnezeu fiecaruia (Romani 12). Aceasta cerinta apare in contextul interactiunii fratesti si a manifestarii/practicarii darurilor personale. Daca observam, teza stima de sine sustinuta de competente proprii (daruri/talente practicate) este in primul rand biblica.
Concluzie: Stima de sine nu trebuie dezvoltata doar la nivel psihologic de tip sugestibil ci trebuie acompaniata de capacitati concrete. Este ca acea relatie dintre neprihanire si sfintenie. Dumnezeu ma considera neprihanit (daca am acceptat planul Sau, conform caruia sunt considerat astfel), insa in planul conduitei trebuie sa confirm prin sfintenie.
Dictionar:
Sugestibilitate – aptitudine de a primi sugestii, adica de a reactiona la un semnal (obiect sau ordin) in mod masinal, fara participarea activa a vointei.
Imaturitatea afectiva, emotivitatea, deficienta intelectuala favorizeaza sugestibilitatea.
Recent Entries
Iun 30, 2009 Ştiinţa şi Biblia
El spânzură pământul pe nimic (Iov 26:7)
Iov a scris acest lucru cu peste 3500 de ani în urmă, dar afirmaţia lui ţine de fizica secolului XX. Legea gravitaţiei pe care a descoperit-o Newton nu adaugă nimic nou la cele spuse de Iov, ci doar explică cum “atârnă [Dumnezeu] pamântul de nimic”! La începutul acestui secol (XX), oamenii de ştiinţă credeau că în spaţiu există o substanţă denumită “eter”, care face ca pământul să îşi păstreze echilibrul şi poziţia. S-a dovedit însă că această convingere era eronată şi cea mai ştiinţifică afirmaţie rămâne aceea că “El atârnă pământul pe nimic“.
El şade deasupra cercului pamântului (Isaia 40:22)
Isaia a scris acest lucru uluitor cu 700 de ani înainte de Christos. Cuvântul “cerc” are în limba originală semnificaţia de “obiect sferic”. La mai bine de 2000 de ani după Isaia, în 1519 după Christos, Magellan – renumitul navigator – a călătorit în jurul lumii cu corabia, pentru a destrăma convingerea că pământul este plat, arătând astfel că ceea ce Biblia spusese cu peste 2000 de ani în urmă e adevarul adevărat, adică pământul e rotund.
Tot despre un pământ de formă sferică este vorba implicit în Luca 17, unde Domnul Isus a descris revenirea Sa ca având loc “în ziua aceea” (vers.31) şi în “noaptea aceea” (vers.34). Asta înseamnă că urma să fie, simultan, lumină într-o parte (emisferă) a globului şi întuneric în cealaltă.
Iun 27, 2009 Psihopatologie
Tipurile psihopatologice pure sunt rezultatul observaţiilor clinico-psihiatrice efectuate asupra bolnavilor psihic. Aceste tipuri nu reprezintă boli psihice, ci terenul pe care se pot dezvolta bolile psihice în anumite circumstanţe de viaţă ale individului respectiv. Ele reprezintă trăsături accentuate de personalitate prezente la unele persoane. Autorii francezi vorbesc în aceste cazuri de tipologiile psihopatologice, iar autorii germani de variaţii patologice ale normalului. Tipurile constituţionale care reunesc condiţiile unor dispoziţii pre-morbide din care se pot dezvolta boli psihice sunt următoarele:
- constituţia perversă, caracterizată prin scăderea considerabilă a simţului moral, până la pierderea acestuia, personalitate de tip imoral, vicioasă, inadaptabilă, delictuală, antisocială, needucabilă, perversă;
- constituţia paranoică, ce desemnează tipul suspicios, egocentric, rigid, interpretativ, retras, orgolios, cu dificultăţi serioase de adaptare şi comunicare;
- constituţia emotivă, caracterizată prin hipersensibilitate, labilitate, dispoziţie afectivă inegală, imprevizibilă;
- constituţia mitomaniacă sau imaginativă, caracterizată prin tendinţa spre mitomanie, confabulaţie, înclinaţie către reverie, imaginativ, tendinţa către simulare sau suprasimulare;
- constituţia ciclotimică, ce reprezintă tipul înclinat către variaţii periodice cu caracter opus ale stării de dispoziţie afectivă, fie în plus (buna dispoziţie, euforie, excitaţie maniacală, polipragmazie), fie în minus (dispoziţie tristă, stare depresivă, inactivitate);
- constituţia schizoidă, care reuneşte tipurile de indivizi interiorizaţi, reci, raţionali, necomunicativi;
- constituţia epileptoidă, caracterizată printr-un temperament amorf, vâscos, egocentric, impulsiv, cu explozii imprevizibile de mânie, violent, obtuz.
Iun 23, 2009 psihologie crestina
Nu vă îngrijoraţi de nimic; ci în orice lucru aduceţi cererile voastre la cunoştinţa lui Dumnezeu, prin rugăciuni şi cereri cu mulţumiri. Şi pacea lui Dumnezeu, care întrece orice pricepere, vă va păzi inimile şi gândurile în Hristos Isus (Epistola lui Pavel către Filipeni, capitolul 4 vers. 6, 7)
Ştim de câte ori “emoţia” este invocată ca explicaţie a rateurilor de la examene, de câte ori se dă vina pe anxietate pentru “inaccesibilitatea” unei învăţături însuşite cu mari eforturi.
Pe la începutul anilor 70, Irwin Sarason a decis să testeze validitatea acestor justificări: este fenomenul real sau candidaţii încearcă să găsească explicaţii de natură să le “acopere” lacunele cauzate de lipsa de străduinţă. După ce a înapoiat studenţilor săi o serie de lucrări scrise ale acestora şi a discutat cu ei despre cât era de uşor să se uite lucrurile învăţate şi să se creeze în minte starea de confuzie în timpul stresului de la examene, psihologul i-a întrebat: “Credeţi într-adevăr că, dacă aţi fi fost mai relaxaţi, aţi fi scris mai bine?” Aproape toţi au răspuns afirmativ. Ca urmare, Sarason a început să le dea câte două lucrări scrise în loc de una singură: ideea era că, dacă la a doua studentul obţinea o notă mai mare decât la prima, rămânea cu această notă mai mare. Dacă rezultatul lucrării a doua era inferior celui de la prima, tot nota cea mai mare urma să fie reţinută. Performanţa s-a dovedit superioară în condiţiile de stres diminuat ale “reluării”, iar studenţii care înregistraseră cote mari la un test al gradului de anxietate au luat note de patru ori mai bune la lucrarea a doua în comparaţie cu ceilalţi.
De ce produce anxietatea un asemenea efect? Se pare că anxietatea provoacă o stare de excitaţie psihologică amestecată cu o doză de îngrijorare legată de nivelul aptitudinilor (”am impresia că sunt prost” sau “nu pot să fac faţă”). Vina o poartă, după toate aparenţele, îngrijorarea: dacă ne lăsăm în voia gândurilor la problemele noastre, nu ne mai putem concentra asupra examenului.
Şi apoi, cine dintre voi, chiar îngrijorîndu-se, poate să adauge măcar un cot la înălţimea lui? (Matei 6:27)
Iun 22, 2009 DIVERSE
Dintr-o bază de date veche, de pe vechiul blog (petruciucur.wordpress.com) am recuperat câteva articole. O să fie mult de lucru la reinserarea imaginilor şi introducerea noilor articole de pe site-ul anterior, construit cu cms-ul e107.
Trecerea la wordpress rezolvă cu siguranţă problema comentariilor, dar şi accesarea bazei de date care se face acum foarte repede. Pe de altă parte site-ul se va simplifica, nu vor mai exista atâtea pagini.
Sincer să fiu, codul php din wordpress, la prima vedere, pare mult mai uşor de înţeles decăt cel din e107 şi nu cred că voi sta “cuminte”. Am să încerc să optimizez cât pot mai bine.
Mar 16, 2008 Rve - Sibiu
In cadrul rubricii matinale, “Popas de suflet”, avem invitati cativa pastori din Sibiu, care prezinta un verset, un paragraf, pe care apoi il explica. Urmeaza aplicatiile din pasajul respectiv. Aplicatii care ne pot fi folositoare chiar in acea zi.
Intr-o dimineata, invitatul zilei, chiar in studioul de emisie, live, a fost pastorul Nistor Popa.
Mai jos avem textul expunerii sale. Sa ne fie de folos!
Accentul principal in pilda este pus pe sol, pe pamant. Sunt 4 tipuri de pamant in pilda reprezentand inimile celor care asculta Cuvantul , atat barbati cat si femei. Versetul 4- 8. Ce reprezinta acestea? Versetul 15 . Cei ce aud Cuvantul. Aici este vorba despre inima. Solul este inima oamenilor. Noi semanam Cuvantul in inimi. Sunt tipuri diferite de inimi. Si vreo 3 motive de baza pentru care oamenii nu raspund la predicarea Evangheliei prin cuvant si fapta.
1. Inima in care Samanta nu este primita. V. 4 Ce insemana ca a cazut langa drum? Versetul 19. Diavolul vine la Biserica in cautarea celor slabi. El vine ca si fura samanta intocmai ca o pasare. O fura de la suprafata inimii tale. Poate chiar acum cand vorbesc, pasarea morbid numita Diavol ciuguleste samanta aceasta din inima ta. Da chiar acum cand eu pun samanta el iti fura atentia cu intrebari de genul – Ce sa faca azi, ce manac la pranz, care este urmatoarea miscare, oare mai are mult nisti de vorbit? Samanta nu este primita in inima. Dar care este zona aceea langa drum? Foarte simplu – poteca dintre straturi, aceea calcata de catre oameni. Lumea o calca in picioare si devine foarte tare, atat de tare incat samanta nu-si mai gaseste loc, spatiu sa patrunda. Daca sufletul tau este potecit de catre talpa acestei lumi, atunci fi atent inima ta devine tare (in sens negative) insensibila. Semanatorul este Isus, Samanta este Cuvantul – nu-I nimic rau nici cu Domnul nici cu Cuvantul – samanta nu a incoltit pentru ca a cazut pe un pamant tare – pe poteca. Evrei 3 – “astazi daca auziti glasul Lui Dumnezeu nu va impietriti inima”! Lumea este profesionalizata déjà in repsingerea Cuvantului.
2. Inima in care samanta nu are radacina. Intra dar nu poate cobori mult. 5 si 6. Cand Biblia spune pamant stancos, nu se refera la unul cu multe pietre ci la unul superficial, putin adanc. In geografica Israelului exista zone in care pamantul este doar la suprafata avand doar cativa centimetri, iar dedesubt este stanca, pamantul este pietrificat, incremenit. Superficialitatea cauzeaza mortea plantei. Deci samanta intra in pamant, si ca intr-un incubator germineaza, dar cand soarele rasare, spune versetul 6 se usuca pentru ca nu are radacina, a dat de locuri stancoase. Deci daca prima samanta a cazut pe un pamant tare la suprafata, aici, samanta cade pe un pamant moale, intalnind pe cel calcaros, pe cel tare dedesubt. Versetul 20. Nu ma entuziazmes oridecateori cineva allege sa-l urmeze pe Isus. Stiu ca sunt si oameni superficiali. Incerc sa privesc in perspective. Crestinul nu trebuie sa se plimbe prin mlastina emotiei, a entuziasmului de scurta durata, ci trebuie sa fie de perspective. Sa ramana adanc chiar si in mijlocul democratiei, dar si a regimurilor restrictive, de persecutie. In mijlocul bunasarii dar si a lipsurilor. In mijlocul bucuriei (aceea cu care o primeste) dar si a intristarilor. Bucuria este o emotie. Si acum atentie mare: Emotiile sunt partea de suprafata a naturii umane.Mantuirea este cea mai adanca lucrare a Lui Dumnezeu. Deci Dumnezeu nu face lucruri adanci intr-o inima de suprafata sau mai bine zis superficiala. Sunt unii oameni care au un spasm emotional dup ace inima percuteaza la o melodie, la o predica, si spun cu bucurie da, cred. Dar lasa sa vina o incercare, lasa sa vina persecutia, lasa sa primeasca un diagnostic rau din partea doctorului … abia atunci se va vedea cine a fost de fapt.
3. Inima in care samanta nu are loc sa se dezvolte. Versetul 7. Versetul 22. Bogatia lumii este inselatoare – stiati aceasta? In primul loc in care a cazut samanta, ea nu a putut sa intre. In al doilea nu a putut sa coboare, iar in al treilea nu a putut sa iasa sis a se dezvolte. De ce nu s-a dezvoltat? Din pricina spinilor si a palamidei. Acestia reprezinta in Geneza lucrurile care au blestemat pamntul, lucrurile blestemate. Dragii mei este nevoie de pocainta. Pocainta ne elibereaza de pacat , de aceste lucruri care de multe ori ne sufoca la suprafata. Au fost pana acum 3 tipologii ale inimii care nu vrea sa primeasca samanta Cuvantului Divin. Va rog sa remarcati ca in toate cele 3 cazuri nu a fost nimic rau in samanta ci in solul in care a cazut. Dar este si al 4 lea tip de pamant.
4. Cel care primeste. V.8. Cum stiu ca este pamantul cel bun? Simplu. Ajunge pana la acel stadiu de maturitate in care adduce roada. Deci nu indrazni sa spui ca esti crestin daca nu este roada Duhului in tine. Poate vei spune hei sunt un pamant rau, nu este vina mea, asa sunt eu. Biblia spune ca pamantul rau poate face ceva ca sa se schimbe in natura lui. Ieremia 4:3. Ogorul vechi este acel nearat, cu spini. Pune plugul in el si curate pamantul, scoate spini afara. Osea 10:12. Nu esti destinat sa mergi in iad doar pentru ca inima ta este un sol rau, ai ocazia sa scapi de iad …schimba ogorul, dezteleneste pamantul. Primeste Cuvantul acum. Spune Doamne intra in inma mea , te primesc …si Domnul va intra. Amin!!!
Mar 7, 2008 Ganduri, Viata Crestina
Exod 26: 1 Cortul să-l faci din zece covoare de in subţire răsucit, şi din materii vopsite în albastru, purpuriu şi cărmiziu; pe el să faci heruvimi lucraţi cu măiestrie.
Exod 26: 31 Să faci apoi o perdea albastră, purpurie şi cărmizie, şi de in subţire răsucit; să fie lucrată cu măiestrie, şi să aibă pe ea heruvimi.
Exod 28:6 Efodul să-l facă de aur, de fir albastru, purpuriu şi cărmiziu, şi de in subţire răsucit; să fie lucrat cu măiestrie.
Exod 28:15 Să faci apoi pieptarul judecăţii, lucrat cu măiestrie, să-l faci din aceeaş lucrătură ca efodul; să -l faci de aur, de fir albastru, purpuriu şi cărmiziu, şi de in subţire răsucit.
Exod 36:8 Toţi bărbaţii iscusiţi şi lucrătorii au făcut cortul din zece covoare de in subţire şi răsucit din fir albastru, purpuriu şi cărmiziu; pe ele au ţesut heruvimi lucraţi cu măiestrie.
Exod 36:35 Perdeaua din lăuntru au făcut -o de fir albastru, purpuriu şi cărmiziu, şi de in subţire răsucit; au lucrat -o cu măiestrie; şi au făcut heruvimi pe ea.
Mar 6, 2008 Comunicare, PSIHOLOGIE
8. Mana dusa la obraz si la barbie
8.1 Plictiseala
Cand cel care asculta incepe sa-si foloseasca mana ca suport pentru cap, inseamna ca a aparut starea de plictiseala si gestul e menit sa impiedice atipirea. Gradul de plictiseala al celui care asculta este legat de modul in care bratul si mana sunt utilizate ca suport al capului. Bataia in masa cu degetul si tropaitul sunt adesea interpretate in mod gresit de oratorii profesionisti ca semnale ale plictiselii, in realitate ele fiind semne ale nerabdarii.
8.2 Gesturi de evaluare
Mana inchisa pe obraz, adesea cu degetul aratator atintit in sus, exprima o apreciere pozitiva a celui care asculta. Cand acesta incepe sa-si piarda interesul, dar din politete doreste sa para mai departe atent, pozitia lui se va modifica usor, palma inferioara devenind suport pentru cap. La numeroase sedinte de conducere unii tineri manageri, dornici de afirmare, folosesc acest gest al “interesului” in timpul expunerii plictisitoare a presedintelui companiei, pentru a-si arata respectul fata de seful lor. Din nefericire insa pentru ei, din moment ce capul este sprijinit pe mana, in oricare mod ar aparea acest gest, farsa devine evidenta. Interesul sincer este manifestat atunci cand este pusa pe obraz, nu cand este folosita ca suport. O cale usoara de a trezi atentia fiecaruia este sa spuna ceva de genul urmator: “Ma bucur ca sunteti atenti, intrucat vreau sa va pun cateva intrebari”. Cu aceasta readuce atentia ascultatorilor asupra discursului caci acestia se vor teme ca nu vor putea raspunde la intrebarile ce le vor fi adresate.
8.3 Mangaierea barbiei
Daca avem prilejul de a veni in fata unui grup de oameni cu o idee noua, in timp ce o prezentam, sa urmarim cu atentie reactia lor si vom observa ceva fascinant. Majoritatea ascultatorilor, daca nu chiar toti, isi vor ridica o mana la fata si vor incepe sa utilizeze diferite gesturi de evaluare. Cand incheiem prezentarea noastra si ii rugam pe membrii grupului sa-si spuna parerea sau sa faca sugestii in legatura cu cele auzite, gesturile de evaluare vor inceta. Una din maini se va aseza pe barbie si va incepe gestul mangaierii barbiei. Acest gest al mangaierii barbiei arata ca ascultatorul ia o decizie. Cand noi le cerem ascultatorilor sa se decida, gesturile lor de evaluare se schimba in gesturi de decizie, iar urmatoarele lor miscari vor arata daca au luat o decizie negativa sau pozitiva.
Feb 20, 2008 PSIHOLOGIE
Intr-o “perioada normala, reflectiile noastre sunt “normale”, adica global reflecta destul de bine normalitatea. In schimb, cand suntem contrariati, unora dintre noi ni se intampla destul de frecvent sa pierdem putin pedala si sa ne torturam rumegand tot felul de idei foarte putin realiste sau rezonabile despre ceea ce ni se intampla. Exista tipuri foarte precise de deformare a reprezentarii mentale a realitatii, capcane in care cad persoanele care sufera de vulnerabilitate psihologica cronica sau temporara. Iata principalele manifestari:
- Radicalizarea: a vedea totul fie in negru, fie in alb.
- Suprageneralizarea: a dramatiza o dificultate obisnuita, generalizand-o in mod excesiv (folosind adverbe ca “totdeauna” si “niciodata“).
- Deformarea selectiva: a nu retine decat partea negativa a lucrurilor (prin filtrare) sau a minimaliza ceea ce e pozitiv, amplificand ceea ce e negativ.
- Autodeprecierea: a crede ca toate calitatile noastre, atuurile si succesele noastre n-au nici o valoare si nu servesc la nimic.
- Inferenta: – a citi gandurile altora; – a ghici viitorul; – a face declaratii pripite.
- Emotivitatea: a ne proiecta starile sufletesti asupra realitatii.
- Prezenta lui “ar trebui”: a socoti ca viata si lumea “trebuie” sa raspunda totdeauna unor norme foarte precise.
- Etichetarea: a identifica persoanele cu actiunile si comportamentul lor.
- Personalizarea: a pune intreaga raspundere pentru o problema in carca uneia si aceleiasi persoane.
Aceste deformari ale rationamentului amplifica raul pe care-l provoaca o experienta dureroasa si pot sa ne antreneze in dezechilibre profunde si de durata.
Radicalizarea
E vorba despre un mod de a rationa extremist si fara nuante. Daca un rezultat nu este conform sperantelor dumneavoastra, il considerati un esec total. Este povestea unei tinere care tine regimsi care cedeaza impulsului de a manca o lingurita de inghetata. “Asta e! – isi spune ea – am dat peste cap tot regimul!” Aceasta idee devastatoare o infurie atat de rau, incat infuleca indata si restul de inghetata. Daca si-ar fi tinut un alt discurs dupa prima abatere, o reflectie mai rezonabila, de genul: “Ah, m-am cam abatut de la regimul meu. E pacat, dar o sa incerc sa nu repet greseala“, probabil ca frustrarea ei initiala ar fi fost mult mai mica si nu ar fi ajuns sa nu se mai sinchiseasca de rest.
Read More..
Feb 18, 2008 Comunicare, PSIHOLOGIE
5. Acoperirea gurii cu mana
Daca cineva utilizeaza gestul acoperirii gurii cu mana in timp ce vorbeste, faptul arata ca respectivul minte. Daca el isi acopera gura in timp ce vorbeste altcineva, asta inseamna ca, dupa presimtirea sa acel ins minte. Una dintre cele mai tulburatoare privelistipentru un orator, este de a vedea cum, in timp ce el vorbeste, auditoriul recurge la acest gest. In fata unui auditoriu mai restrans sau in prezenta unui singur partener de discutie este recomandabil sa se intrerupa prezentarea sau expunerea si sa se adreseze intrebarea: “Doreste cineva sa comenteze cele spuse pana acum?”. Aceasta intrerupere va permite ca obiectiile celor din sala sa iasa la iveala, creand oratorului prilejul favorabil de a-si preciza afirmatiile si de a raspunde la eventualele intrebari.
6. Scarpinarea gatului
In acest caz, degetul aratator al mainii cu care scriem scarpina partea de sub ureche sau partea laterala a gatului. In timpul observarii acestui gest s-a constatat un lucru interesant: scarpinatul se face de aproximativ cinci ori. Rareori acest numar este mai mic sau depaseste aceasta cifra. Gestul semnaleaza indoiala sau incertitudine si este caracteristic oamenilor care spun: “Nu sunt sigur inca daca voi accepta”. Trebuie in mod deosebit sa remarcam situatia cand limbajul verbal contrazice acest gest, de exemplu cand cineva spune cam asa: “Eu pot intelege ce simtiti dumneavoastra”.
7. Interpretare si rastalmacire
Priceperea de a interpreta exact gesturile mainii aduse la fata – gesturi care apar intr-o serie de imprejurari date – se dobandeste in timp si prin indelungi observatii. Ceea ce putem afirma cu hotarare este faptul ca atunci cand o persoana foloseste unul din gesturile de aducere a mainii la fata, amintite anterior – acoperirea gurii, atingerea nasului, frecarea ochiului, frecarea urechilor, scarpinarea gatului, trasul de guler, degetele in gura -, este stapanita de ganduri negative. Numai prin studierea si observarea indelungata a acestor gesturi si prin luarea in considerare a contextului in care apar, putem ajunge in cele din urma la evaluarea exacta a gandurilor altora.
